Obezitatea afectează, potrivit estimărilor, peste un miliard de persoane la nivel mondial și este asociată cu un risc mai mare pentru numeroase probleme de sănătate, de la cancer până la boli cardiovasculare. În acest context, cercetătorii care caută soluții pentru criza continuă a obezității au raportat o constatare importantă: restricția calorică intermitentă poate fi însoțită de modificări clare atât în intestin, cât și în creier, ceea ce ar putea deschide noi direcții pentru menținerea unei greutăți sănătoase.
Cum a fost realizat studiul: programul de restricție energetică intermitentă (IER)
O echipă de cercetare din China a urmărit 25 de voluntari încadrați ca persoane cu obezitate, pe durata a 62 de zile. În acest interval, participanții au urmat un program de restricție energetică intermitentă (IER) - un regim bazat pe control atent al aportului caloric și pe zile cu post relativ (aport mult redus) în anumite momente ale săptămânii.
IER este, în practică, o formă structurată de alternare între zile cu aport energetic mai mic și zile cu alimentație mai apropiată de obișnuit. Chiar dacă poate părea simplu, un astfel de program presupune planificare, monitorizare și consecvență, iar efectele pot varia în funcție de profilul metabolic, somn, stres și nivelul de activitate fizică.
Rezultatele privind greutatea: scădere medie de 7,6 kg în 62 de zile
Pe lângă faptul că participanții au slăbit, rezultatele au arătat și modificări biologice măsurabile. În medie, persoanele din studiu au pierdut 7,6 kg, adică aproximativ 7,8% din greutatea corporală.
Ce s-a schimbat în creier: regiuni legate de apetit și dependență
Cercetătorii au identificat modificări ale activității în regiuni cerebrale asociate cu obezitatea, folosind imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (IRMf). Zonele implicate sunt cunoscute ca având rol în reglarea apetitului și în mecanisme legate de dependență, inclusiv girusul orbitofrontal inferior.
Qiang Zeng, cercetător în domeniul sănătății la Al Doilea Centru Medical și la Centrul Național de Cercetare Clinică pentru Bolile Geriatrice (China), a explicat la publicarea rezultatelor (decembrie 2023) că datele susțin ideea unei modificări a axei creier–intestin–microbiom la om sub influența dietei IER. El a subliniat, totodată, că schimbările observate în microbiomul intestinal și în activitatea regiunilor cerebrale legate de dependență, în timpul și după scăderea în greutate, sunt foarte dinamice și corelate în timp.
Ce s-a schimbat în intestin: microbiomul și legătura cu anumite zone cerebrale
Compoziția microbiomului intestinal a fost analizată prin probe de scaun și măsurători din sânge. Mai mult, modificările din microbiom au fost asociate cu activitatea din anumite regiuni ale creierului.
Un exemplu notabil: bacteriile Coprococcus comes și Eubacterium hallii au fost asociate negativ cu activitatea din girusul orbitofrontal inferior stâng - o zonă implicată în funcțiile executive, inclusiv în capacitatea de autocontrol atunci când vine vorba de aportul alimentar.
Xiaoning Wang, om de știință medical la Centrul Clinic de Stat pentru Geriatrie (China), a descris comunicarea dintre microbiom și creier ca fiind complexă și bidirecțională. Potrivit acesteia, microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care pot ajunge la creier prin nervi și prin circulația sanguină. În sens invers, creierul influențează comportamentul alimentar, în timp ce nutrienții din dietă pot schimba compoziția microbiomului intestinal.
Ce încă nu este clar: cine influențează pe cine?
Deși legătura strânsă dintre intestin și creier este bine susținută, studiul nu poate spune cu precizie ce anume declanșează aceste schimbări și nici dacă influența pornește în principal dinspre intestin către creier sau invers. Totuși, ideea că anumite regiuni cerebrale ar putea fi ținte pentru a ajuta la controlul aportului alimentar devine tot mai plauzibilă, având în vedere rolul lor în apetit, recompensă și autocontrol.
Un aspect practic important este că restricția calorică intermitentă nu ar trebui privită ca o soluție universală. Pentru unele persoane, alternarea zilelor cu aport redus poate afecta somnul, energia sau relația cu mâncarea; de aceea, implementarea în siguranță poate necesita adaptare individuală și, în anumite cazuri, supraveghere medicală (mai ales când există diabet, boli cardiovasculare sau tratamente care depind de orarul meselor).
De ce contează: prevenirea și reducerea obezității
Înțelegerea mai fină a modului în care creierul și intestinul se influențează reciproc ar putea avea un impact major asupra strategiilor prin care obezitatea este prevenită și redusă eficient. Dacă anumite tipare ale microbiomului sau anumite regiuni cerebrale se dovedesc decisive pentru succesul scăderii în greutate, intervențiile ar putea deveni mai personalizate și mai țintite.
Întrebările următoare, potrivit autorilor
Liming Wang, cercetător în științe biomedicale la Academia Chineză de Științe, a indicat drept pas următor clarificarea mecanismului exact prin care microbiomul intestinal și creierul comunică la persoanele cu obezitate, inclusiv în timpul scăderii în greutate. Întrebarea cheie rămâne: ce componente specifice ale microbiomului intestinal și ce regiuni ale creierului sunt critice pentru o scădere în greutate reușită și pentru menținerea unei greutăți sănătoase?
Publicarea cercetării
Studiul a fost publicat în revista Frontiers în Microbiologie Celulară și a Infecțiilor.
O versiune anterioară a acestui material a fost publicată în decembrie 2023.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu