Aspartamul, un îndulcitor artificial folosit pe scară largă, apare în numeroase produse - de la gumă de mestecat şi băuturi carbogazoase până la îndulcitori de masă. Un nou studiu realizat pe şoareci indică faptul că, chiar şi în doze scăzute, acest înlocuitor al zahărului ar putea avea efecte negative pe termen lung asupra sănătăţii inimii şi a sănătăţii creierului.
Cum a fost făcut experimentul (doze scăzute, pe termen lung)
Pe parcursul unui an, cercetători coordonaţi de o echipă de la Centrul pentru Cercetare Cooperativă în Biomateriale din Spania au introdus cantităţi mici de aspartam în alimentaţia unor şoareci masculi. Regimul nu a fost zilnic: doza a fost administrată câteva zile la fiecare două săptămâni.
Cantitatea oferită a fost echivalentă cu aproximativ o şesime din aportul zilnic acceptabil pentru oameni, stabilit în prezent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Efecte asupra greutăţii: mai puţină grăsime corporală, dar nu neapărat veşti bune
La finalul studiului, şoarecii care au primit aspartam au slăbit mai mult decât cei din grupul de control (netratat). În medie, aceştia aveau cu 10–20% mai puţină grăsime corporală.
Totuşi, autorii au observat semnale considerate îngrijorătoare, legate de inimă şi creier, care - în opinia lor - merită investigate în continuare pentru a vedea dacă s-ar putea manifesta şi la oameni.
Aspartamul şi inima: eficienţă de pompare mai mică şi semne de stres cardiac
În cazul şoarecilor expuşi la aspartam, inima a prezentat o eficienţă de pompare redusă, alături de modificări structurale şi funcţionale minore. Cercetătorii interpretează acest tablou ca fiind compatibil cu o performanţă cardiacă afectată şi un nivel mai ridicat de stres asupra inimii.
Autorii subliniază în articolul publicat că expunerea de durată la îndulcitori artificiali poate avea consecinţe nefavorabile asupra funcţiei organelor chiar şi la doze scăzute, ceea ce ar sugera că recomandările actuale de consum ar trebui analizate critic.
Aspartamul şi creierul: schimbări în utilizarea glucozei şi indicii de declin cognitiv
Cercetătorii au urmărit şi modul în care creierul foloseşte glucoza, un combustibil esenţial. La şoarecii trataţi cu aspartam, absorbţia glucozei în creier a crescut iniţial, însă până la finalul anului de experiment a scăzut semnificativ. O astfel de reducere ar putea, teoretic, să diminueze energia disponibilă creierului pentru funcţionare normală.
Aceste observaţii au fost în acord cu rezultatele testelor comportamentale: şoarecii care au consumat aspartam au avut mai multe dificultăţi la sarcini ce implicau memoria şi învăţarea, sugerând un posibil declin cognitiv. De exemplu, animalele s-au mişcat mai lent şi au avut nevoie de mai mult timp pentru a găsi ieşirea din labirinturi.
Cercetătorii notează că este îngrijorător faptul că un regim atât de moderat - mult sub maximul echivalent permis pentru oameni şi aplicat doar trei zile la fiecare două săptămâni - a fost suficient pentru a modifica funcţia inimii şi a creierului, precum şi structura inimii.
De ce rezultatele trebuie puse în contextul altor studii
Autorii atrag atenţia că schimbările cognitive observate aici au fost descrise ca fiind „relativ uşoare” comparativ cu rezultate din studii anterioare în care şoarecii au consumat aspartam zilnic sau pe o perioadă mai scurtă.
Ei propun mai multe explicaţii posibile: - pauzele fără aspartam ar fi putut reduce amploarea schimbărilor comportamentale; - şoarecii maturi ar putea tolera mai bine aspartamul decât animalele mai tinere; - organismul ar putea să se adapteze la expunerea îndelungată la aspartam.
Până când consecinţele neurologice ale aspartamului sunt înţelese mai bine, autorii consideră că copiii şi adolescenţii ar trebui probabil să evite aspartamul pe cât posibil, în special dacă ar deveni o componentă regulată a alimentaţiei.
Limitări importante: doză, durată, dietă şi faptul că e vorba de şoareci
Există numeroase variabile care pot influenţa concluziile - nivelul dozei, durata studiului şi alimentaţia asociată - chiar înainte de a ţine cont de un aspect esenţial: rezultatele provin dintr-un experiment pe şoareci, nu pe oameni, şi au fost folosiţi doar şoareci masculi.
Ce înseamnă asta pentru discuţia despre îndulcitori artificiali
Chiar şi aşa, studiul se adaugă unui corp tot mai mare de indicii că îndulcitorii artificiali nu sunt automat substituenţi „neutri” sau „mai sănătoşi”. În cercetări anterioare, îndulcitorii artificiali au fost asociaţi cu modificări biologice corelate cu demenţa, artere încărcate cu grăsimi şi cancer hepatic - deşi, până în prezent, nu există o dovadă clară de cauzalitate directă.
În acelaşi timp, aspartamul şi produsele similare pot contribui la reducerea riscului de obezitate şi diabet de tip 2, oferind gust dulce fără calorii. Întrebarea rămasă deschisă este ce nivel de consum este cu adevărat sigur pe termen lung.
Două aspecte practice, adesea omise: expunerea cumulativă şi etichetele
Un element relevant în viaţa reală este expunerea cumulativă: aspartamul poate apărea în mai multe produse consumate în aceeaşi zi, iar totalul poate creşte fără să fie evident. De aceea, pentru persoanele care folosesc frecvent băuturi „diet”, gumă de mestecat sau îndulcitori de masă, monitorizarea obiceiurilor alimentare poate fi la fel de importantă ca verificarea unei singure porţii.
De asemenea, citirea etichetelor rămâne esenţială, mai ales când se alternează produse cu „zero zahăr” şi „fără calorii”. În funcţie de obiective (controlul greutăţii, toleranţa individuală, preferinţe), unele persoane pot alege să reducă treptat intensitatea gustului dulce din dietă, nu doar să înlocuiască zahărul cu îndulcitori artificiali.
Concluzia cercetătorilor: ar putea fi nevoie de reevaluarea limitelor de siguranţă
În final, autorii concluzionează că aceste rezultate sugerează că aspartamul, la doze permise, ar putea compromite funcţia unor organe majore, motiv pentru care ar fi prudentă reanalizarea limitelor de siguranţă pentru oameni.
Cercetarea a fost publicată în revista Biomedicină şi Farmacoterapie.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu