Brânza cu conţinut ridicat de grăsime ar putea veni la pachet cu un beneficiu neaşteptat

Unul dintre cele mai apreciate alimente consumate de oameni ar putea avea şi un efect surprinzător asupra sănătăţii creierului.

Un studiu nou sugerează că un consum zilnic de cel puţin 50 g (aprox. 1,76 uncii) de brânză cu conţinut ridicat de grăsime se asociază cu un risc mai mic de a dezvolta demenţă. În această categorie intră brânzeturile cu peste 20% grăsime, precum brie, gouda, cheddar, parmezan, gruyère şi mozzarella.

De ce contează demenţa şi de ce se caută soluţii prin alimentaţie

Demenţa este un termen-umbrelă pentru mai multe afecţiuni care afectează funcţiile cognitive, inclusiv boala Alzheimer (cea mai frecventă formă), demenţa vasculară şi forme de demenţă care pot apărea în tulburări precum boala Parkinson.

La nivel global, estimările indică faptul că în 2021 aproximativ 57 de milioane de persoane trăiau cu demenţă, iar anual se înregistrează în jur de 10 milioane de diagnostice noi. O analiză din 2019 din cadrul proiectului Povara Globală a Bolilor a prognozat că până în 2050 numărul cazurilor ar putea urca până la 153 de milioane.

În contextul în care tratamentele eficiente sunt încă limitate, o parte dintre cercetători îşi concentrează eforturile pe reducerea probabilităţii de apariţie a demenţei, iar dieta este un element central în aceste strategii de diminuare a riscului.

S-a vorbit mult despre dieta MIND (o variantă a dietei mediteraneene) ca fiind promiţătoare, însă rezultatele obţinute în studii diferite nu sunt întotdeauna concordante.

Brânza şi demenţa: de ce rezultatele au fost neclare până acum

Produsele lactate reprezintă un grup alimentar pentru care legătura cu demenţa a fost dificil de stabilit. Cercetări realizate în ţări precum Finlanda, Regatul Unit şi Japonia au analizat cantităţi diferite de brânză consumate şi au ajuns la concluzii variabile privind asocierea cu demenţa.

În acest context, o echipă coordonată de epidemiologul nutriţional Yufeng Du de la Universitatea Lund a încercat să aducă mai multă claritate acestor rezultate neuniforme.

Ce a urmărit studiul suedez despre brânza grasă cu peste 20% grăsime şi demenţă

Analiza a folosit date din Cohorta Dietă şi Cancer Malmö, un studiu observaţional de lungă durată care a evaluat dieta unor rezidenţi suedezi şi le-a urmărit evoluţia stării de sănătate. În total, au fost urmăriţi 27.670 de adulţi timp de aproximativ 25 de ani, iar pe parcurs 3.208 dintre participanţi au dezvoltat demenţă.

La începutul studiului, participanţii şi-au consemnat alimentaţia prin: - un jurnal alimentar pe 7 zile; - un chestionar de frecvenţă alimentară; - un interviu detaliat despre modul de preparare a alimentelor şi obiceiurile de masă.

Cercetătorii au comparat riscul de demenţă în funcţie de cantitatea de brânză consumată.

Incidenţa demenţei în funcţie de aportul de brânză grasă

Aport zilnic de brânză cu conţinut ridicat de grăsime	Proporţia care a dezvoltat demenţă (aprox.)
≥ 50 g/zi	~10%
< 15 g/zi	~13%

După ajustarea rezultatelor pentru factori precum vârsta, sexul, nivelul de educaţie şi dieta per ansamblu, persoanele care consumau peste 50 g/zi de brânză grasă au avut un risc cu 13% mai mic de demenţă de orice cauză comparativ cu cei care consumau sub 15 g/zi.

În schimb, nu s-a observat o asociere similară pentru: - brânza cu conţinut redus de grăsime sau smântână; - laptele (indiferent de tip); - produse lactate fermentate precum iaurtul şi chefirul.

Pentru unt, rezultatele au fost neomogene, inclusiv un semnal posibil de creştere a riscului de boală Alzheimer la un consum ridicat, comparativ cu persoanele care nu consumau deloc unt.

Cum se poziţionează autorii faţă de disputa „grăsimi multe vs. grăsimi puţine”

Epidemiologul nutriţional Emily Sonestedt de la Universitatea Lund subliniază că recomandările de sănătate au fost mult timp influenţate de disputa dintre dietele cu conţinut mare şi cele cu conţinut mic de grăsimi, ajungând uneori să eticheteze brânza drept un aliment „nesănătos” ce ar trebui limitat.

În esenţă, concluzia echipei este că unele lactate bogate în grăsimi ar putea fi asociate cu un risc mai mic de demenţă, punând sub semnul întrebării anumite presupuneri mai vechi despre grăsimi şi sănătatea creierului.

Limite importante: de ce nu e momentul pentru „brânză fără măsură”

Chiar dacă asocierea este detectabilă statistic, mecanismul din spate rămâne neclar şi sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege de ce ar exista acest efect.

Alţi specialişti atrag atenţia asupra unei limitări majore: alimentaţia a fost măsurată într-un singur moment, cu aproximativ 25 de ani înainte de analiza diagnosticului de demenţă. Tara Spires-Jones, coordonatoare de divizie în cadrul Institutului de Cercetare a Demenţei din Regatul Unit (care nu a participat la studiu), a subliniat că este foarte probabil ca dieta şi alţi factori de stil de viaţă să se fi schimbat în acest interval.

Prin urmare, chiar dacă ideea este tentantă, nu este prudent să fie pusă toată speranţa într-un singur aliment ca „scut” împotriva demenţei.

Două aspecte practice de luat în calcul când creşti aportul de brânză

Brânza bogată în grăsimi poate veni şi cu un aport semnificativ de energie şi adesea de sare, iar pentru unele persoane acest lucru poate conta (de exemplu, în controlul greutăţii sau al tensiunii arteriale). În practică, o abordare echilibrată înseamnă să integrezi porţia în totalul dietei, nu să o adaugi peste obiceiurile existente.

În plus, riscul de demenţă este influenţat de un ansamblu de factori: activitate fizică, somn, controlul tensiunii arteriale şi al glicemiei, fumat, consum de alcool şi nivelul de implicare socială şi cognitivă. Dieta poate ajuta, însă efectul ei este, cel mai probabil, maxim atunci când face parte dintr-un stil de viaţă coerent.

Cercetarea a fost publicată în revista „Neurologie”.