Un bărbat de vârstă mijlocie din Regatul Unit a ajuns să sufere un accident vascular cerebral (AVC) uşor, iar medicii au considerat că obiceiul lui de a consuma opt băuturi energizante pe zi ar fi putut juca un rol important în episod.
La opt ani de la eveniment, deşi starea generală s-a îmbunătăţit semnificativ, el încă se confruntă cu amorţeală cronică pe partea stângă a corpului.
„Evident că nu eram conştient de pericole”, a relatat pacientul (care a rămas anonim) în descrierea de caz.
„Am rămas cu amorţeală pe partea stângă, la mână şi degete, la picior şi degetele de la picior.”
Băuturile energizante şi riscul de accident vascular cerebral: ce s-a întâmplat în acest caz
Când bărbatul s-a prezentat la camera de urgenţă, în jurul vârstei de 50 de ani, acuza simptome compatibile cu un AVC. La evaluare, tensiunea arterială sistolică era atât de ridicată încât se încadra în zona unei crize hipertensive.
Medicii subliniază că hipertensiunea este cel mai important factor de risc pentru un AVC ischemic. Investigaţiile imagistice au confirmat, de altfel, prezenţa unui cheag de sânge în creier.
Tratamentul a redus tensiunea arterială, iar pacientul a fost externat după trei zile. Totuşi, la câteva luni distanţă, valorile tensiunii au crescut din nou, chiar dacă medicii îi ajustaseră şi crescuseră medicaţia.
Abia după întrebări suplimentare, pacientul a menţionat un detaliu esenţial: consuma, în medie, opt băuturi energizante pe zi.
Câtă cafeină însemna, de fapt, opt băuturi energizante pe zi
În ritmul acesta, bărbatul ajungea până la aproximativ 1,3 grame de cafeină pe zi (adică 1.300 mg). În mod obişnuit, recomandările de sănătate indică un prag de aproximativ 400 mg de cafeină pe zi pentru adulţi.
| Indicator | Valoare în caz | Recomandare uzuală |
|---|---|---|
| Aport zilnic de cafeină | până la ~1.300 mg | ~400 mg/zi |
| Număr de băuturi energizante | 8/zi | evitarea consumului excesiv |
După ce a renunţat complet la băuturile energizante, tensiunea arterială s-a stabilizat, iar medicii au reuşit treptat să îl scoată de pe tratamentul pentru hipertensiune.
În prezent, la opt ani de la AVC, pacientul este aproape complet recuperat, însă tulburările senzitive (amorţeala) persistă.
De ce medicii sunt îngrijoraţi: tensiune arterială, efecte acute şi posibile efecte cumulative
Nu se poate spune cu certitudine că obiceiul de a consuma băuturi energizante a fost cauza directă a cheagului de sânge din creier. Cu toate acestea, astfel de produse, bogate în cafeină, sunt cunoscute pentru faptul că pot creşte tensiunea arterială pe termen scurt. Unii cercetători se tem şi de un posibil efect cumulativ, cronic, asupra organismului atunci când consumul este repetat şi ridicat.
Autorii descrierii de caz notează că, aşa cum sugerează acest exemplu şi discuţia aferentă, este posibil ca atât consumul acut, cât şi cel cronic de băuturi energizante să crească riscul de boală cardiovasculară şi de accident vascular cerebral - iar aspectul important este că o parte din acest risc ar putea fi reversibil odată cu oprirea consumului.
„Cafeină ascunsă”: de ce eticheta poate să nu spună toată povestea
În mod frecvent se afirmă că o porţie de băutură energizantă ar conţine aproximativ 80 mg de cafeină, însă acest număr nu reflectă întotdeauna conţinutul real total.
Medicii explică faptul că valoarea declarată se referă la „cafeina pură”, dar unele ingrediente pot aduce cafeină „ascunsă”. Un exemplu este guarana, despre care se consideră că ar conţine cafeină la o concentraţie de aproximativ două ori mai mare decât un bob de cafea.
Ce înseamnă, în timp, această combinaţie de stimulente pentru organism rămâne încă insuficient clarificat.
Propuneri: reguli mai stricte şi întrebări de rutină în cabinet
Deşi dovezile actuale nu sunt definitive, autorii sugerează că ar putea fi utilă o reglementare mai strictă a vânzării băuturilor energizante şi a campaniilor publicitare, care sunt adesea orientate către vârste mai tinere. Scopul ar fi protejarea sănătăţii cerebrovasculare şi cardiovasculare la nivelul populaţiei.
Echipa recomandă, de asemenea, ca profesioniştii din sănătate să întrebe în mod explicit despre consumul de băuturi energizante atunci când se confruntă cu un AVC la vârste relativ tinere sau cu hipertensiune inexplicabilă.
Două aspecte practice, dincolo de acest caz
Un element care merită atenţie este că băuturile energizante sunt adesea consumate în contexte de privare de somn, stres şi efort prelungit. În aceste condiţii, organismul poate răspunde prin creşteri ale tensiunii arteriale şi ale frecvenţei cardiace, iar semnalele de avertizare (palpitaţii, cefalee, ameţeală) pot fi ignorate.
În plus, este util ca persoanele care consumă astfel de produse să îşi evalueze obiceiurile: să verifice porţia reală din recipient, să compare conţinutul de cafeină între mărci şi să discute cu medicul dacă au hipertensiune, antecedente de boală cardiovasculară ori simptome sugestive (de exemplu, dureri de cap persistente, palpitaţii, tulburări de vedere sau amorţeli).
Studiul a fost publicat în revista BMJ – Rapoarte de caz.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu