Brânza și demența: un posibil factor alimentar care poate influența riscul

Nu există încă un tratament curativ pentru demență, însă lista factorilor care pot modifica riscul devine tot mai clară. Printre aceștia se numără exercițiul fizic, dieta, consumul de alcool, cercurile sociale și chiar felul în care asculți muzică. La această listă se adaugă acum și consumul de brânză.

Cum a fost realizat studiul despre brânză și demență

Într-o cercetare comandată de compania alimentară japoneză Meiji, o echipă de oameni de știință din Japonia a analizat datele a 7.914 persoane cu vârsta de 65 de ani sau mai mult. Participanții au fost împărțiți în două grupuri:

• aproximativ jumătate au declarat că mănâncă brânză cel puțin o dată pe săptămână;
• cealaltă jumătate a raportat că nu consumă brânză deloc.

Starea de sănătate a tuturor a fost urmărită timp de 3 ani.

Ce rezultate au obținut cercetătorii

Pe parcursul perioadei de urmărire:

• în grupul care consuma brânză, 134 de persoane au dezvoltat demență (3,4%);
• în grupul care evita brânza, 176 de persoane au dezvoltat demență (4,5%).

Diferența echivalează cu aproximativ 10–11 cazuri suplimentare la fiecare 1.000 de persoane în rândul celor care nu mâncau brânză.

Deși variația nu este foarte mare și arată o asociere, nu o relație directă de tip cauză–efect, rezultatele se aliniază cu ce se știe deja despre legătura dintre alimentație și sănătatea cognitivă, respectiv despre felul în care obiceiurile alimentare se reflectă în sănătatea fizică și mentală.

Ajustări statistice: vârsta, educația și calitatea dietei

Autorii au ținut cont de mai mulți factori care pot influența riscul de demență, inclusiv:

• vârsta;
• sexul;
• nivelul de educație;
• venitul.

Într-o analiză secundară, cercetătorii au încercat să controleze și pentru alimentația sănătoasă, deoarece persoanele care evitau brânza aveau, în general, o dietă mai puțin echilibrată, lucru care ar putea explica parțial asocierea observată. În această analiză, legătura a fost mai slabă, dar a rămas semnificativă.

Cu alte cuvinte, datele sugerează că ar putea exista ceva specific brânzei care se asociază cu un risc mai mic de demență, dincolo de beneficiile generale ale unei diete nutritive.

De ce ar putea brânza să fie relevantă pentru sănătatea creierului

Cercetătorii nu au investigat direct mecanismele biologice, însă literatura anterioară oferă câteva direcții plauzibile:

• Nutrienți utili pentru sănătatea creierului, inclusiv vitamina K, care se găsește în unele tipuri de brânzeturi.
• Bacterii benefice pentru intestin: brânza poate conține microorganisme utile, iar numeroase studii anterioare au descris legături între sănătatea intestinală și demență.
• Protecție cardiovasculară: există dovezi solide că produsele lactate fermentate, cum este brânza, pot susține sănătatea inimii, iar sănătatea cardiovasculară este considerată de mult timp importantă pentru riscul de demență.

Este probabil ca, la fel ca în multe aspecte ale demenței, să fie implicați mai mulți factori care acționează împreună.

Autorii notează că, deși studiul nu a inclus evaluări de biomarkeri și nici analize mecanistice, caracteristicile nutriționale ale brânzei pot oferi o explicație plauzibilă pentru asocierea observată.

Ce spun autorii despre amploarea efectului

Seungwon Jeong, cercetător în geriatrie la Universitatea Niimi din Japonia, împreună cu colegii săi, subliniază că rezultatele sunt în acord cu observații anterioare care leagă consumul de lactate de sănătatea cognitivă. Ei atrag atenția că, deși efectul pentru fiecare individ pare modest, la nivel de populație - mai ales în țări cu consum redus de brânză, precum Japonia - astfel de diferențe ar putea conta în strategiile de prevenție.

Context: demența ca prioritate de sănătate publică

Națiunile Unite au declarat demența o prioritate majoră de sănătate publică. Se estimează că cel puțin 50 de milioane de oameni trăiesc în prezent cu această afecțiune la nivel global, iar numărul este așteptat să crească odată cu îmbătrânirea populației. Acest aspect este deosebit de sensibil în Japonia, unde a fost realizată cercetarea.

Ce înseamnă (și ce nu înseamnă) aceste rezultate pentru viața de zi cu zi

Datele nu sunt suficient de puternice pentru a susține că o gustare zilnică pe bază de brânză garantează prevenirea demenței. Totuși, indică faptul că includerea brânzei în alimentație ar putea fi asociată cu un risc mai mic, iar echipa dorește să își extindă analiza.

Autorii menționează că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a clarifica:

• relația doză–răspuns (cât contează cantitatea);
• diferențele dintre subtipurile de brânză;
• mecanismele biologice care ar putea explica asocierea.

Două nuanțe practice: tipul de brânză și echilibrul general al dietei

În practică, tipurile de brânzeturi diferă mult prin conținutul de sare, grăsimi și gradul de fermentare. Pentru persoanele cu hipertensiune, boli cardiovasculare sau recomandări de limitare a sodiului, alegerea unor brânzeturi cu sare mai redusă și consumul în porții moderate poate fi mai potrivită.

De asemenea, brânza nu acționează „singură” într-un vid: efectele posibile asupra riscului de demență sunt mai credibile atunci când se încadrează într-un stil de viață mai larg, cu dietă echilibrată, exercițiu regulat, consum prudent de alcool, relații sociale active și alte obiceiuri protectoare pentru sănătatea creierului.

Publicare

Studiul a fost publicat în revista „Nutrienți”.