Sari la conținut

Feomelanina din părul roșcat: pigmentul care poate transforma o amenințare toxică într-o culoare

Tânără scientistă în halat alb examinând o pană într-un laborator luminos cu echipamente științifice.

Un pigment caracteristic părului roșcat ar putea ascunde o capacitate surprinzătoare: poate converti un surplus toxic din organism într-un „strop” de culoare. Cercetătorii care au analizat melanina portocaliu-roșiatică din penele păsărilor au descoperit că producerea ei poate ajuta la limitarea degradării celulare.

Ce este feomelanina și de ce contează cisteina

Pigmentul se numește feomelanină, iar formarea lui depinde de un aminoacid esențial numit cisteină. Atunci când cisteina se acumulează în exces în celule, poate favoriza daune oxidative, un tip de stres chimic ce poate afecta structuri celulare importante.

O ipoteză formulată de cercetători de la Muzeul Național de Științe Naturale din Spania susține că oamenii care au variante genetice asociate părului roșcat ar putea avea celule capabile să transforme mai eficient surplusul de cisteină provenit din alimentație sau din mediu în pigment.

Experimente pe cinteza zebră: feomelanina ca „supapă” de protecție

Pentru a testa ideea, echipa a folosit cinteza zebră ca model experimental și a arătat că feomelanina poate avea un rol protector în menținerea sănătății celulare.

În experimente, masculii care nu puteau produce feomelanină au prezentat niveluri mai ridicate de daune oxidative după ce au primit cisteină în exces timp de o lună, comparativ cu masculii capabili să sintetizeze pigmentul.

Diferențe între sexe: ce s-a observat la femele

Femelele de cinteză zebră nu produc în mod natural feomelanină și nu au fost influențate de medicamentul care blochează producerea acestui pigment. Totuși, și ele au arătat semne ale unei creșteri ușoare a daunelor oxidative când au fost hrănite cu cisteină suplimentară, față de femelele care nu au primit aport extra de cisteină, însă diferența a fost considerată nesemnificativă.

Ce sugerează împreună aceste rezultate

Ambele rezultate indică două concluzii compatibile între ele: - cisteina în exces contribuie la deteriorarea celulară; - producerea feomelaninei poate proteja celulele de o parte din aceste efecte, funcționând ca o cale de „consum” al surplusului de cisteină.

Legătura cu oamenii: distribuție în corp și riscul de melanom

La oameni, producția de feomelanină este concentrată în special la nivelul buzelor, mameloanelor și organelor genitale, însă persoanele roșcate o au, în plus, și în păr și piele.

Feomelanina este asociată cu un risc crescut de melanom, dar concluziile nu sunt doar negative. Pe baza observațiilor, cercetătorii consideră că variantele genetice care stimulează producerea feomelaninei ar putea ajuta celulele să mențină echilibrul cisteinei, folosind surplusul pentru a fabrica pigment.

Implicații mai largi: de la toxicitate la evoluția colorației animale

Dacă feomelanina chiar reduce o parte din efectele toxice ale cisteinei în exces, atunci pigmentarea nu este doar o caracteristică vizuală, ci și o posibilă adaptare fiziologică. Această perspectivă poate clarifica de ce anumite culori se mențin în populații, chiar și atunci când sunt corelate cu riscuri medicale.

În plus, rezultatele sugerează că relația dintre alimentație, mediul înconjurător și pigmentare ar putea fi mai strânsă decât se credea: disponibilitatea aminoacizilor, precum cisteina, ar putea influența atât sănătatea celulară, cât și expresia culorilor la animale.

Ce afirmă autorii și unde a apărut studiul

Autorii studiului scriu că aceste rezultate reprezintă prima demonstrație experimentală a unui rol fiziologic al feomelaninei, și anume evitarea toxicității cisteinei în exces, ceea ce poate conduce la o înțelegere mai bună a riscului de melanom și a evoluției colorației la animale.

Studiul a fost publicat în revista științifică PNAS Nexus.

Comentarii

Încă nu există comentarii. Fii primul!

Lasă un comentariu