Sari la conținut

O bacterie intestinală împiedică îngrășarea șoarecilor hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi.

Cercetător în halat alb studiază un șoarece de laborator pe o tavă colorată, cu ecran de microbi în fundal.

În ecosistemul variat de bacterii, fungi şi alţi microbi care trăiesc în intestinul uman, cercetătorii au identificat o specie bacteriană capabilă, de una singură, să reducă semnificativ creşterea în greutate.

Un studiu recent, coordonat de microbiologi de la Universitatea din Utah, a evidenţiat în mod special bacteria intestinală Turicibacter, asociată cu o creştere mai mică în greutate şi cu o sănătate metabolică îmbunătăţită la şoareci hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi.

„Nu credeam că un singur microb poate avea un efect atât de dramatic – mă aşteptam să fie un amestec de trei sau patru”, spune June Round, microbiolog la Universitatea din Utah.

Pe viitor, suplimentele cu moleculele produse de Turicibacter ar putea contribui la diminuarea efectelor asupra sănătăţii asociate cu obezitatea la oameni.

Obezitatea, sănătatea metabolică şi rolul microbiomului intestinal

Obezitatea poate conduce la diverse boli metabolice, inclusiv diabetul de tip 2, care afectează milioane de persoane la nivel global. Microbiomul intestinal are efecte profunde asupra metabolismului şi asupra riscului de obezitate – însă relaţia este bidirecţională, pentru că acest microbiom este modelat în permanenţă de alimentaţie.

Cercetări anterioare au asociat o diversitate scăzută a microbiomului cu obezitatea. În mod similar, această diversitate se reduce la animale hrănite cu o dietă bogată în grăsimi.

Turicibacter în microbiomul intestinal: o specie rară, dar cu efecte importante

Aici intră în scenă Turicibacter: o componentă a unei comunităţi microbiene cu efect protector metabolic, care include cel puţin 80 de specii bacteriene. În ansamblul microbiomului, Turicibacter apare, de regulă, la o abundenţă relativă de aproximativ 0,1%.

Un aspect-cheie este că Turicibacter produce un set de acizi graşi care ţin sub control alte molecule lipidice mai dăunătoare. Aceste molecule nocive se numesc ceramide: cresc ca urmare a unei diete bogate în grăsimi şi sunt asociate cu boli metabolice, precum diabetul de tip 2 şi bolile cardiovasculare.

În plus, acizii graşi generaţi de Turicibacter par să ofere numeroase avantaje metabolice prin influenţarea modului în care grăsimile sunt absorbite în intestinul subţire.

Poţi mânca tort de ciocolată şi să rămâi suplu? Din păcate, nu

Ar însemna asta că Turicibacter ţi-ar permite să te răsfeţi fără limită cu tort de ciocolată şi totuşi să rămâi relativ slab? Din păcate, nu. Populaţiile de Turicibacter fluctuează în funcţie de dietă, iar prea multă grăsime în mediul intestinal îi frânează creşterea.

Într-un experiment, dezvoltarea Turicibacter a fost oprită de prezenţa palmitatului, o componentă majoră a grăsimilor saturate, frecvent întâlnită în dietele bogate în grăsimi. Interesant este că palmitatul nu a omorât bacteriile Turicibacter; ele şi-au reluat ciclul de creştere după ce au fost scoase din mediul încărcat cu palmitat.

Suplimentarea cu Turicibacter: rezultate promiţătoare la şoareci

Pentru că Turicibacter protejează împotriva efectelor negative ale dietelor bogate în grăsimi, dar este şi „consumat” de aceste diete (prin reducerea abundenţei sale), nivelurile sale ar trebui menţinute prin suplimentare regulată.

Într-adevăr, atunci când şoarecii au primit un supliment oral cu Turicibacter cinci zile pe săptămână, ei au prezentat:

  • o creştere mai mică în greutate;
  • valori mai reduse ale glucozei în repaus;
  • mai puţină grăsime corporală;
  • alte modificări favorabile ale profilurilor lipidice,

chiar şi în condiţiile în care au continuat să primească o dietă bogată în grăsimi.

Ce înseamnă aceste date pentru oameni şi pentru terapiile viitoare

Rezultatele sunt incitante din punct de vedere medical, însă este nevoie de cercetări suplimentare pentru a stabili dacă se aplică şi la oameni. Domeniul rămâne complex şi în continuă evoluţie, deoarece cercetarea microbilor intestinali este încă un „aisberg”: doar o mică parte a fost, deocamdată, explorată.

Acest studiu se adaugă unui corp tot mai mare de dovezi despre legătura dintre sănătatea metabolică şi microbiomul intestinal. Într-un studiu anterior, microbi intestinali proveniţi de la şoareci obezi au fost transferaţi către şoareci supli, lipsiţi de propriul microbiom – iar şoarecii care fuseseră supli au început să ia în greutate.

Într-un alt studiu, aparent contraintuitiv, şoarecii cărora li s-au eliminat complet bacteriile intestinale au fost protejaţi de o creştere în greutate la fel de mare în timpul unei diete bogate în grăsimi, comparativ cu cei care aveau microbiomuri normale. Acest lucru sugerează că anumite combinaţii microbiene sunt asociate cu îngrăşarea şi cu acumularea de grăsime corporală.

Dincolo de Turicibacter: un „arsenal” de microbi benefici şi lipidele lor

Este foarte probabil ca Turicibacter să fie doar unul dintre mulţi aliaţi. Construirea unui arsenal de alţi microbi benefici şi „transformarea în arme” a lipidelor produse de aceştia, în lupta contra bolilor metabolice, ar putea deschide opţiuni noi de tratament.

„Odată cu investigarea mai aprofundată a microbilor individuali, vom putea transforma microbii în medicamente şi vom găsi bacterii sigure pentru a crea un consorţiu de diferite microorganisme, pe care persoane cu boli diferite s-ar putea să le aibă în deficit”, spune Kendra Klag, microbiolog la Universitatea din Utah şi primul autor al noului studiu.

Un avantaj posibil faţă de valul actual de interes pentru Ozempic şi medicamente similare este că terapia bacteriană ar putea fi personalizată în funcţie de nevoile fiecărei persoane şi ar putea reduce efectele adverse, având în vedere că aceste bacterii şi lipide există deja în intestinul uman.

Două aspecte practice: alimentaţia şi personalizarea microbiomului

În perspectiva aplicării la oameni, două întrebări devin esenţiale. Prima ţine de dietă: dacă grăsimile în exces reduc Turicibacter, atunci intervenţiile nutriţionale care limitează grăsimile saturate ar putea ajuta nu doar prin aport caloric, ci şi prin susţinerea unui microbiom mai favorabil. A doua ţine de variaţia individuală: acelaşi supliment ar putea avea efecte diferite de la o persoană la alta, în funcţie de compoziţia iniţială a microbiomului intestinal şi de modul în care acesta metabolizează lipidele.

De la bacterie la „medicament”: ce ar putea urma

O direcţie promiţătoare este dezvoltarea de produse care să conţină fie Turicibacter, fie moleculele (lipidele) produse de acesta, astfel încât efectele să poată fi obţinute într-un mod controlat. În paralel, identificarea unui „consorţiu” de bacterii benefice – o combinaţie stabilă şi sigură – ar putea oferi o strategie mai robustă pentru îmbunătăţirea sănătăţii metabolice, mai ales la persoanele cu risc crescut de obezitate şi diabet de tip 2.

Această cercetare a fost publicată în Cell Metabolism.

Comentarii

Încă nu există comentarii. Fii primul!

Lasă un comentariu