Revizuire majoră: Puține dovezi că postul intermitent ajută la slăbit.

Postul intermitent a fost, pe rând, vedeta multor recomandări alimentare, însă datele noi încep să tempereze entuziasmul din jurul lui.

O amplă revizuire a studiilor clinice sugerează că diferitele forme de post intermitent nu depăşesc dietele convenţionale atunci când obiectivul este scăderea în greutate - cel puţin pe termen scurt.

Postul intermitent şi scăderea în greutate: concluziile unei revizuiri Cochrane

Pe parcursul unui an, postului intermitent i s-au asociat schimbări abia perceptibile din punct de vedere clinic. În practică, această strategie nu pare să fie mai eficientă în a reduce cu 5% greutatea corporală decât absenţa oricărei intervenţii alimentare.

Autorii revizuirii, coordonaţi de Luis Garegnani de la Institutul Universitar al Spitalului Italian din Buenos Aires (Argentina), concluzionează că, pus alături de recomandările alimentare clasice (precum restricţia calorică sau modificarea tipurilor de alimente), postul intermitent ar putea să aducă puţină sau deloc diferenţă atât în scăderea în greutate, cât şi în calitatea vieţii la adulţii cu suprapondere sau obezitate.

Echipa internaţională de cercetare declară că are o încredere „moderată” în rezultatele privind scăderea în greutate, dar pentru alte rezultate legate de dietă consideră că dovezile sunt „foarte nesigure”.

Ce studii au fost analizate (şi ce a lipsit)

Revizuirea globală a inclus 22 de studii randomizate controlate despre postul intermitent, publicate între 2016 şi 2024. Nu mai puţin de 75 de studii au fost excluse, unele deoarece perioada de urmărire a participanţilor a fost mai scurtă de 6 luni.

În total, analiza a reunit aproape 2.000 de participanţi din America de Nord, Australia, China, Danemarca, Germania, Norvegia şi Brazilia.

Intervenţiile evaluate au acoperit mai multe tipare de post, inclusiv:

• alimentarea cu restricţie de timp (time-restricted eating): mesele sunt limitate la o fereastră zilnică, de regulă de 10 ore sau mai puţin;
• post periodic: una sau două zile de post pe săptămână;
• post în zile alternative (alternate-day fasting);
• post modificat în zile alternative (modified alternate-day fasting): de exemplu, două zile de post şi cinci zile de alimentaţie obişnuită.

Un aspect important: multe dintre aceste studii au generat rezultate neconcludente, iar niciunul nu a raportat satisfacţia participanţilor, statutul legat de diabet sau alte probleme de sănătate. Dintre studiile care au comparat postul intermitent cu lipsa schimbărilor dietetice, doar unul a evaluat calitatea vieţii, iar numai două au urmărit evenimente adverse, precum oboseala, durerea de cap sau starea de rău.

Autorii mai subliniază că o revizuire Cochrane mai recentă a abordat efectele postului intermitent în prevenirea şi reducerea riscului de boală cardiovasculară, însă majoritatea studiilor incluse au recrutat persoane fără suprapondere sau obezitate, ceea ce limitează relevanţa concluziilor pentru această populaţie.

De ce nu este încă o recomandare medicală fermă

În forma actuală a dovezilor, rămâne mult de clarificat înainte ca postul intermitent să fie recomandat de medici, ca soluţie standard, pentru persoanele care trăiesc cu obezitate şi doresc fie să slăbească, fie să îşi îmbunătăţească sănătatea metabolică.

Cu toate acestea, în ultimii ani popularitatea acestui tip de dietă a crescut puternic. Ideea centrală este că, în starea de „post”, metabolismul ar trece pe un mod în care foloseşte mai intens rezervele de grăsime drept sursă de energie.

Există indicii iniţiale că acest mecanism ar putea aduce beneficii pentru creier, intestin şi metabolism. Totuşi, pentru că există multe variante de post intermitent, unele rezultate sugerează că nu toate modifică în mod similar markerii sănătăţii metabolice sau cardiovasculare.

Mai mult, chiar şi atunci când o persoană respectă impecabil un regim de post, studiile arată că efectele pot diferi considerabil de la un individ la altul, iar potenţialele dezavantaje merită luate în calcul.

Cine ar putea fi afectat diferit şi ce cercetări sunt cerute

Având în vedere cât de multe necunoscute persistă, Garegnani şi colegii săi solicită studii noi care să analizeze cum influenţează postul intermitent cohorte diferite, inclusiv pe criterii de gen şi de statut socio-economic, unde - avertizează ei - „impactul potenţial al postului intermitent ar putea agrava eventualele carenţe nutriţionale”.

Maik Pietzner, modelator de date în sănătate la Institutul de Sănătate din Berlin, din cadrul Charité, a declarat pentru cotidianul britanic Gardianul că propriile sale cercetări indică faptul că sunt necesare mai multe zile de post pentru ca beneficiile metabolice să devină vizibile în sânge.

El a adăugat că, dacă oamenii se simt mai bine cu asemenea regimuri, nu i-ar opri, însă această lucrare, împreună cu altele din domeniu, arată clar că nu există dovezi solide ale unor efecte pozitive dincolo de o posibilă scădere moderată în greutate.

Tot Pietzner a argumentat că organismele noastre au evoluat în condiţii de penurie alimentară şi pot tolera bine perioade prelungite fără mâncare, dar asta nu înseamnă că performăm mai bine după ce se activează aceste programe conservate evolutiv.

Consideraţii practice pentru viaţa reală (dincolo de cifre)

În practică, succesul oricărui plan - inclusiv al postului intermitent - depinde nu doar de „regulă”, ci şi de context: program de lucru, somn, stres, acces la alimente şi istoricul relaţiei cu mâncarea. Chiar dacă pe hârtie pare simplu să mănânci într-o fereastră fixă, menţinerea consecventă poate fi dificilă, mai ales în familii cu orare diferite sau în perioade cu solicitări crescute.

De asemenea, atunci când cineva alege postul intermitent, calitatea alimentaţiei din intervalele în care mănâncă rămâne esenţială: proteine suficiente, fibre, legume, fructe, grăsimi nesaturate şi hidratare adecvată. Altfel, există riscul ca restricţia de timp să fie compensată prin alegeri mai puţin nutritive, ceea ce poate submina atât rezultatele la greutate, cât şi sănătatea metabolică.

Studiul a fost publicat în Baza de date Cochrane a Revizuirilor Sistematic.