Exerciţiul fizic ar putea menţine creierul biologic mai tânăr

Pe lângă somnul mai bun, controlul mai eficient al greutăţii şi o durată de viaţă mai lungă – împreună cu numeroase alte beneficii pentru sănătatea fizică şi mintală – pe listă s-ar putea adăuga încă un motiv convingător pentru mişcare: un profil al creierului care pare mai tânăr.

Studiu clinic de 12 luni: exerciţiu şi creier biologic mai tânăr

Într-un studiu clinic nou, desfăşurat pe durata a 12 luni, la care au participat 130 de adulţi sănătoşi cu vârste între 26 şi 58 de ani, cercetători din SUA au observat că persoanele care au urmat un program săptămânal complet de exerciţii au ajuns să aibă creiere cu indicii de „tinereţe biologică” faţă de un grup de control.

Când oamenii de ştiinţă vorbesc despre îmbătrânire biologică, pe scurt se referă la uzura care se acumulează odată cu trecerea timpului. Deşi fiecare dintre noi mai adaugă câte un an în fiecare an calendaristic, diverse părţi ale corpului pot „îmbătrâni” în ritmuri diferite, unele mai rapid decât altele.

Un creier mai tânăr, în principiu, ar putea însemna păstrarea mai îndelungată a capacităţilor cognitive la nivel optim şi o rezilienţă mai mare în faţa unor afecţiuni precum demenţa – deşi efectele pe termen lung nu au fost evaluate în acest studiu.

Ce au spus cercetătorii despre „vârsta” creierului

„Am constatat că un program simplu de exerciţii, bazat pe ghiduri, poate face creierul să arate măsurabil mai tânăr în doar 12 luni”, afirmă specialistul în ştiinţa datelor Lu Wan, de la Institutul de Cercetare AdventHealth.

„Schimbările absolute au fost modeste, însă chiar şi o deplasare cu un an a vârstei creierului poate conta pe parcursul a zeci de ani.”

Programul urmat: recomandările OMS (150 de minute pe săptămână)

Voluntarii din grupul care a făcut exerciţii au fost rugaţi să atingă recomandările săptămânale de activitate fizică ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS): aproximativ 150 de minute de exerciţiu de intensitate moderată până la viguroasă, adică orice activitate care îţi creşte vizibil ritmul cardiac şi accelerează respiraţia.

Pe baza unei game de biomarkeri, scanările cerebrale prin RMN au arătat că participanţii care au urmat programul de exerciţii aveau, în medie, creiere care păreau cu 0,6 ani mai tinere din punct de vedere biologic decât vârsta lor cronologică.

În schimb, participanţii care şi-au păstrat rutina obişnuită au avut creiere care păreau aproximativ cu 0,35 ani mai îmbătrânite decât vârsta lor „din calendar”. Echipa precizează că această valoare, luată separat, nu atinge pragul de semnificaţie statistică, însă diferenţa dintre cele două grupuri se apropie de un an.

De ce ar putea exerciţiul să încetinească îmbătrânirea creierului?

Următoarea întrebare este mecanismul: de ce ar menţine exerciţiul creierul mai tânăr? Studiile anterioare au asociat mişcarea cu o funcţie cerebrală îmbunătăţită, însă, deşi în noul studiu au fost analizate mai multe posibile „verigi” ale lanţului – inclusiv condiţia cardiovasculară, tensiunea arterială şi proteine cu efect benefic – cercetătorii nu au reuşit să identifice clar legătura directă dintre exerciţiu şi îmbătrânirea creierului.

„Asta a fost o surpriză”, spune Wan. „Ne aşteptam ca îmbunătăţirile în fitness sau în tensiunea arterială să explice efectul, dar nu au făcut-o.”

„Este posibil ca exerciţiul să acţioneze prin mecanisme suplimentare pe care încă nu le-am surprins, cum ar fi schimbări subtile ale structurii creierului, inflamaţia, sănătatea vasculară sau alţi factori moleculari.”

Echipa consideră că aceste căi pot fi explorate mai profund în studii viitoare şi îşi propune, de asemenea, să extindă cercetarea către grupuri mai mari şi mai diverse de oameni – inclusiv persoane considerate deja cu risc pentru declin cognitiv.

Ce sugerează rezultatele pentru vârsta mijlocie şi sănătatea pe termen lung

Cercetările indică faptul că problemele de sănătate cerebrală apărute la vârste înaintate pot fi urmărite până la o combinaţie de factori care îşi exercită influenţa cu mulţi ani înainte; în acest context, pare că exerciţiul în perioada de vârstă mijlocie poate avea efecte pozitive observabile.

Un creier „tânăr” are şanse mai mari să ţină la distanţă declinul şi boala şi a fost asociat şi cu o viaţă mai lungă. Acest tablou se adaugă unui volum tot mai mare de rezultate care încearcă să clarifice factorii-cheie implicaţi în procesul de îmbătrânire a creierului.

„Oamenii întreabă adesea: «există ceva ce pot face acum ca să-mi protejez creierul mai târziu?»”, spune neurologul Kirk Erickson, de la Institutul de Cercetare AdventHealth.

„Rezultatele noastre susţin ideea că respectarea recomandărilor actuale de exerciţiu – 150 de minute pe săptămână de activitate aerobică de intensitate moderată până la viguroasă – poate ajuta la menţinerea unui creier biologic mai tânăr, chiar şi la vârsta mijlocie.”

Cum poţi integra practic cele 150 de minute pe săptămână

În viaţa de zi cu zi, cele 150 de minute pot fi împărţite în sesiuni mai scurte (de exemplu, în 5 zile pe săptămână), atâta timp cât intensitatea rămâne cel puţin moderată şi îţi creşte clar pulsul şi ritmul respiraţiei. Pentru unii oameni, mersul alert susţinut, ciclismul, alergarea uşoară sau înotul pot fi modalităţi accesibile de a atinge acest prag.

De asemenea, consecvenţa contează: un program „cuprinzător” presupune să îl urmezi săptămână de săptămână, nu doar în valuri. Dacă ai afecţiuni medicale sau nu ai mai făcut mişcare de mult timp, o abordare treptată şi o discuţie cu un medic pot ajuta la alegerea unei intensităţi potrivite şi la reducerea riscului de accidentare.

Publicarea studiului

Cercetarea a fost publicată în Revista de Ştiinţa Sportului şi Sănătăţii.