Medicamentele pe bază de semaglutidă, inclusiv Ozempic, au ajutat multe persoane să piardă în greutate, însă o analiză arată că, în practică, intervenţiile chirurgicale bariatrice depăşesc clar tratamentul medicamentos atunci când obiectivul este scăderea ponderală pe termen de 2 ani.
Cum a fost făcută comparaţia (NYU): gastrectomie longitudinală şi bypass gastric vs semaglutidă sau tirzepatidă
O echipă de la Universitatea din New York (NYU) a comparat două proceduri consacrate de chirurgie metabolică şi bariatrică - gastrectomia longitudinală şi bypassul gastric - cu tratamente medicamentoase pe bază de semaglutidă sau tirzepatidă.
Semaglutida şi tirzepatida fac parte din categoria agoniştilor receptorilor pentru peptida 1 asemănătoare glucagonului (GLP‑1), denumiţi astfel deoarece imită acţiunea hormonului natural GLP‑1 implicat în controlul apetitului.
Pentru a reduce diferenţele dintre grupuri, cercetătorii au folosit dosare medicale şi au potrivit persoanele care luau unul dintre medicamentele de slăbit cu persoane operate bariatric, ţinând cont de vârstă, indicele de masă corporală (IMC) şi nivelurile glicemiei.
Rezultatul principal: 25,7% scădere în greutate după chirurgie vs 5,3% cu medicamente, în 2 ani
Concluzia raportată a fost clară: pe parcursul a doi ani, cei din grupul operat au pierdut, în medie, 25,7% din greutatea corporală totală, în timp ce persoanele tratate medicamentos au înregistrat o scădere medie de 5,3%.
Autorii sugerează că o parte din diferenţă se explică prin faptul că mulţi pacienţi nu continuă tratamentul cu agonişti GLP‑1, pe când efectul unei intervenţii chirurgicale este, în mod inerent, mai durabil. Totuşi, ei au observat că şi pe intervale mai scurte diferenţele rămân: chirurgia a produs constant cele mai bune rezultate.
Aşa cum a precizat rezidentul în chirurgie de la NYU, Avery Brown, la prezentarea rezultatelor din iunie, studiile clinice raportează în general 15%–21% scădere în greutate pentru tratamentele GLP‑1, însă datele analizate aici indică faptul că, în viaţa reală, scăderea ponderală este considerabil mai mică, chiar şi în cazul pacienţilor care au avut reţete active timp de un an.
Brown a mai subliniat că până la 70% dintre pacienţi pot întrerupe tratamentul în decurs de 12 luni, ceea ce înseamnă că persoanele aflate pe GLP‑1 ar putea avea nevoie fie să îşi recalibreze aşteptările, fie să respecte mai strict schema, fie să ia în calcul chirurgia metabolică şi bariatrică pentru a atinge rezultatele dorite.
Finanţare şi interpretare: cine a susţinut studiul şi ce nu spune el
Merită menţionat că studiul a fost finanţat de American Society for Metabolic and Bariatric Surgery (ASMBS), organizaţie care are un interes direct în promovarea opţiunilor chirurgicale. Acest lucru nu invalidează automat rezultatele, dar este relevant pentru modul în care sunt interpretate concluziile şi pentru nevoia de confirmare prin analize independente.
În acelaşi timp, cercetătorii nu resping tratamentele cu semaglutidă: şi în acest set de date, acestea au fost asociate cu beneficii, chiar dacă mai modeste decât cele obţinute chirurgical.
De ce comparaţia contează acum: reţetele GLP‑1 s-au dublat între 2022 şi 2023
În contextul în care numărul de prescripţii GLP‑1 s-a dublat din 2022 până în 2023, devine important să se înţeleagă cum se raportează aceste medicamente la metodele chirurgicale deja validate şi cum poate fi aleasă soluţia potrivită pentru fiecare persoană.
Preşedinta ASMBS, Ann M. Rogers (care nu a fost implicată în studiu), a punctat că, deşi ambele grupuri pot slăbi, chirurgia metabolică şi bariatrică tinde să fie mai eficientă şi cu efect mai persistent.
În practică, medicamentele GLP‑1 sunt mult mai populare decât chirurgia, însă aderenţa pe termen lung rămâne o problemă. În paralel, doar un procent redus dintre persoanele eligibile pentru chirurgie aleg efectiv această opţiune.
Beneficiile Ozempic dincolo de slăbit şi ce a arătat studiul pentru glicemie
Scăderea în greutate nu este singurul efect asociat cu Ozempic. Medicamentul a fost aprobat iniţial pentru diabetul zaharat de tip 2, deoarece contribuie la reducerea glicemiei. În plus, unele studii au sugerat că poate fi asociat şi cu scăderea riscului de cancer şi de boală cardiovasculară.
În analiza de faţă, chirurgia bariatrică a fost corelată cu un control glicemic şi mai bun, comparativ cu tratamentul medicamentos.
Nici chirurgia nu este o soluţie „miracol”: eficientă, dar invazivă şi dependentă de schimbări de stil de viaţă
Intervenţiile bariatrice sunt considerate, în general, sigure, însă nu sunt o „soluţie magică”. Ele sunt invazive, au efect permanent şi solicită, în continuare, respectarea unor reguli stricte de alimentaţie şi activitate fizică pentru rezultate stabile şi pentru evitarea complicaţiilor.
Un aspect adesea subestimat este nevoia de sprijin pe termen lung: monitorizare medicală, consiliere nutriţională şi, când este cazul, suport psihologic pentru menţinerea obiceiurilor care susţin scăderea ponderală.
Ce urmează: pentru cine e mai potrivită chirurgia şi pentru cine tratamentul GLP‑1?
Potrivit chirurgului bariatric Karan Chhabra, de la NYU Grossman School of Medicine, studiile viitoare vor urmări: - ce pot face furnizorii de servicii medicale pentru a optimiza rezultatele cu GLP‑1; - cum pot fi identificaţi pacienţii care ar beneficia mai mult de chirurgie bariatrică faţă de GLP‑1 (sau invers); - ce rol au costurile plătite din buzunar în succesul tratamentului.
Cercetarea a fost prezentată la reuniunea anuală ASMBS 2025.
O versiune anterioară a acestui articol a fost publicată în iunie 2025.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu